Mângâierea Maicii Domnului în noaptea adormirii mamei pământești a Cuviosului Paisie Aghioritul

De asemenea, la Sihăstria Sfintei Epistimia, Părintele Paisie a simțit profund dragostea maternă a Maicii Domnului, care i s-a arătat ca o Maică bună, cu o zi înainte de adormirea mamei sale după trup.

Se împlinise deja un an de când Cuviosul viețuia în pustie și, pe toată durata acestui an, a suferit mult ori de câte ori și-a amintit cuvintele aspre pe care i le spusese când și-a luat rămas bun de la ea: „Atunci mori acum”. Mărturisise aceste cuvinte, precum și toate mâhnirile pe care i le provocase de mic copil și se ruga ca mama sa să nu-și dea seama când i se va apropia moartea, ca să nu-i simtă lipsa.

Așa s-a și întâmplat. În dimineața zilei de 6 octombrie 1963, mama lui s-a trezit sănătoasă, iar peste puțin timp și-a dat binecuvântatul ei suflet lui Dumnezeu.

În noaptea dinainte, în vreme ce Cuviosul se ruga la sihăstria sa, deodată s-a arătat vie înaintea sa Maica Domnului. L-a îmbrățișat și el a simțit atât de puternic dulcea ei dragoste și dumnezeiasca ei mângâiere, încât a început să strige ca un nebun: „Maica Domnului, Măicuța mea! Maica Domnului, Măicuța mea!”. Iar când a coborât pentru Dumnezeiasca Liturghie la mănăstire, inima i-a tresăltat și ochii i s-au umplut de lacrimi, de îndată ce a recunoscut, într-o Icoană din Biserică, chipul Maicii Domnului care i se arătase. După câteva zile, a primit de la Konița o scrisoare, care îl înștiința de adormirea mamei sale.

Marea dragoste maternă și afecțiunea fierbinte a Maicii Domnului, pe care le-a trăit în acea noapte la Sinai, au rămas adânc întipărite pentru totdeauna în adâncul sufletului său. Mai târziu îi sfătuia pe monahi: „Ca să o simți pe Maica Domnului ca maica ta, trebuie să dezrădăcinezi cu totul dragostea pentru mama ta după trup”.

Extras din Sfântul Paisie Aghioritul- Editura Evanghelismos.