Etichetă·34 articole
– Gheronda, astăzi, în timp ce multă lume aştepta ca să vă vadă, un oarecare tânăr nu a aşteptat ca să-i vină rândul, ci a intrat înaintea tuturor. – Da, a venit şi mi-a spus: „Trebuie să te văd. Am mers în Sfântul Munte, dar nu te-am găsit şi am venit aici”. „Bine, îi spun, … Read more
– Gheronda, ce să fac ca să ajung să-L iubesc pe Dumnezeu? – Ca să-L iubeşti pe Dumnezeu, trebuie să porneşti de la jertfă. Când omul nu se socoteşte pe sine şi se jertfeşte, atunci lucrurile decurg firesc: îl iubeşte pe aproapele său, Îl iubeşte şi pe Dumnezeu. Toţi cei care spun că-L iubesc pe … Read more
În Ortodoxie bunătatea este prisosul dragostei omului faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele. Toate celelalte fapte bune ce se fac de către cei de altă credinţă, de cei înşelaţi etc., nu au principii duhovniceşti în Hristos, ci pot avea nişte principii omeneşti bune. Cel care trăieşte corect viaţa ortodoxă are smerenie, dragoste şi se … Read more
– Părinte, când cel obraznic devine mai obraznic din pricina bunăvoinţei pe care i-o arăţi, cum poţi să-l ajuţi? – Ascultă, când văd că cineva nu este ajutat prin bunăvoinţa mea, prin bunătatea mea, prin dragostea mea, atunci îmi spun că nu am înrudire cu el şi sunt nevoit să nu mă mai port cu … Read more
Smerenia are mare putere şi îl topeşte pe diavolul. Ea este cel mai puternic şoc pentru diavol. Acolo unde există smerenie, diavolul nu are loc. Şi acolo unde nu există diavol, este firesc să nu existe ispite. Odată un pustnic a silit pe un aghiuţă să spună: „Sfinte Dumnezeule…”. A spus aghiuţă: „Sfinte Dumnezeule, Sfinte … Read more
– Gheronda, iubirea dumnezeiască este dragostea pentru Dumnezeu? – Dumnezeiasca iubire este ceva mai presus de[1]cât dragostea pentru Dumnezeu: este nebunie. Legătura dintre dragoste, iubire şi nebunie este întocmai cu cea dintre invidie, ură şi ucidere. Dragostea scumpă pentru Dumnezeu dimpreună cu jertfele ei fierbe uşor inima, iar iubirea dumnezeiască izbucneşte în afară, ca aburul … Read more
– După mine, dragostea este de trei feluri: dragostea trupească, care este plină de microbi spirituali, dragostea lumească, care este de suprafaţă, formală, ipocrită, fără profunzime şi dragostea duhovnicească, care este cea adevărată, cea curată, cea scumpă. Aceasta-i dragostea cea fără de moarte care rămâne în „vecii vecilor”. – Gheronda, şi cum îmi voi da … Read more
– Gheronda, cum mă voi mântui cu atâtea patimi ce am? – Cu dragostea şi cu smerenia. De îndată ce vor creşte aceste două virtuţi, mândria şi răutatea vor rămâne atrofiate, iar patimile vor trage să moară. În felul acesta, încet-încet, vor dispărea toate patimile, iar toate celelalte virtuţi vor veni de la sine. De … Read more
– Gheronda, mă tem că nu o să mă mântuiesc. – Nu te teme! Vom merge împreună acolo sus! Numai să-i spui stareţei să ne dea două sticle mari pentru drum. Ia aminte însă să fie de plastic, nu din sticlă, ca să nu se spargă pe drum… Le vom umple cu apă şi, până … Read more
– Gheronda, Avva Pamvo spune: „Dacă ai inimă, poţi să te mântuieşti”[1]. Ce înţelege prin „a avea inimă”? – Poate înţelege multe. Mai întâi, „a avea inimă” este egal cu „a iubi pe Dumnezeu”. În al doilea rând, „a avea inimă” este egal cu „a avea sensibilitate”. În al treilea rând, „a avea inimă” este … Read more
– Gheronda, de ce nu-L iubesc pe Dumnezeu aşa cum iubesc o persoană dragă lângă care doresc să fiu? – Asta vine încet-încet după multă nevoinţă, căci altfel oamenii ar lua foc şi ar arde de dragostea lui Dumnezeu. Deşi ar fi frig în jurul lor, ar simţi că iau foc şi mulţi şi-ar lua … Read more
– Gheronda, Sfântul Isaac Sirul spune: „Inima milostivă este o inimă care arde pentru întreaga zidire…”[1]. – Da, aşa este: „o inimă care arde” şi pentru animale, chiar şi pentru demoni. Omul duhovnicesc îşi dăruieşte dragostea mai întâi lui Dumnezeu, apoi oamenilor, iar preaplinul dragostei lui îl dăruieşte animalelor şi întregii zidiri. Această dragoste dumnezeiască … Read more